Le Salon De Madame Verdurin

exigences d’un discours élaboré, aux idées soigneusement organisées et structurées. Cette opposition au liage des pensées et ce refus d’adhérer aux principes de la dispositio peut s’expliquer par plusieurs facteurs. Socialement d’abord, la mode des salons, lieux aristocratiques où se pratiquait l’art de la conversation, et où régnait un impératif de séduction, imposait une culture du discours bref, qui devait s’inscrire dans une logique de la conversation. Ne pas ennuyer son interlocuteur, toujours

spus în maniera epocii, ceva care poate părea distins şi plictisitor. Cât de precisă e totuşi cruzimea acestor două personaje care se muşcă şi se otrăvesc! Într-un roman contemporan, tratat în maniera dialogului, ar fi cam aşa: „Elléonore intră în salon fredonând şi nu puteam suporta să fredoneze. – Eşti veselă în dimineaţa asta? – Nu, nu sunt veselă. Cânt. Am găsit de cuviinţă să-mi sting ţigara pe care am strivit-o dinadins în scrumiera mare, de alabastru: Elléonorei nu-i plăcea să o folosesc atunci