Preface Therese Desqueyroux

en Lorraine, où il rédigea le conte philosophique Zadig ou la Destinée. Il acheta le domaine de Ferney, où il a écrit ses dernières oeuvres: Candide ou l’Optimisme, Tancrède et d’autres. Emile Zola (1840—1902). Romancier français. Thérèse Raquin, roman, a pour préface le manifeste du naturalisme.Il conçoit la série des Rougon-Macquart (20 romans). Il écrivit ensuite Trois Villes (Lourdes, Rome, Paris) et les Quatre Evangiles. Il a écrit l’article J’accuse, en dénonçant les irrégularités du procès

„zugrăvirii" sociale, deasupra lui Daudet şi chiar a lui Maupassant. Nu o secţiune de viaţă, carne moartă împodobind butucul măcelarului, ci densitatea nestatornică a vieţii, fluxul ei şi jocul impulsurilor ce o alcătuiesc. Să comparăm O viaţă cu Thérèse Raquin; documentul lui Maupassant e o constatare post-mortem, pe când acela al lui Zola pune o miză, face un rămăşag, conduce o acţiune. Puţin interesează familia Rougon-Macquart şi „istoria naturală a unei societăţi", teorie „ştiinţifică'' puerilă

engleză, fixând atmosfera: 32 Literatură comparată Romanul istoric „Dreams, magic terrors, spells of mighting power, / Witches and ghosts who rave at midnight hour”. Ceea ce urmează este o baladă închinată cărţii care porneşte în lume, chiar numită Preface. Imitation of Horace, apoi un avertisment – autentificator privind sursele germane ale cărţii – şi din nou un moto, în deschiderea capitolului I, de data aceasta din Shakespeare (Măsură pentru măsură). Atmosfera însă, violentă şi îndrăzneaţă, se îndepărtează